Risipa de alimente și consumul de energie per calorie consumată sunt probleme care preocupă țările UE. Aceste probleme sunt cauzate de aspecte care apar pe parcursul procesului de aprovizionare, cum ar fi:

1. Lipsa planificării meselor duce la deteriorarea multor alimente înainte ca acestea să fie utilizate sau la utilizarea în exces a energiei pentru pregătirea meselor  neconsumate.
2. Consumul excesiv combinat cu impulsul pentru cumpărare a unor oferte care ajung la gunoi, neutilizate/expirate.
3. Conștientizarea insuficientă de către consumatori a etichetelor cu datele de valabilitate „a se consuma de preferință înainte de” și „a se consuma până la”, ceea ce duce la irosirea unor alimente  bune pentru consum.
4. Probleme legate de ambalarea produselor (de exemplu, greu de golit complet).
5. Motive estetice ce îi determină pe consumatori să renunțe la alimente, cum ar fi fructele pătate, etc.
6. Lipsa aparatelor pentru pregătirea și depozitarea mai eficientă a alimentelor. Aceste aparate includ frigidere moderne, aragazuri, cuptoare etc.
7. Cunoștințe limitate și uneori incorecte cu privire la impactul risipei alimentare atât asupra economiei, cât și asupra mediului.

Într-o lume în care există oameni ce nu au suficienți bani pentru o masă decentă, în 2023 aproximativ 10% din alimentele produse în Uniunea Europeană pentru consumatori, fie prin intermediul serviciilor de vânzare cu amănuntul sau alimentare, fie chiar în cadrul gospodăriilor, au fost risipite.

Aceasta corespunde la 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare (131 kg/cap de locuitor), ceea ce, în termeni economici, este echivalent cu aproximativ 132 de miliarde de euro.

Informații suplimentare (în limba engleză): Food waste and food waste prevention - estimates

Source: https://www.freepik.com/free-photo/woman-recycling-vegetable-leftovers_10079632.htm

Recunoscând importanța acestei probleme, Uniunea Europeană s-a angajat să atingă Obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3 de reducere la jumătate a risipei alimentare globale pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor până în 2030 și să reducă pierderile de-a lungul lanțului de producție și de aprovizionare cu alimente. Dincolo de acest obiectiv, pot fi realizate elemente pozitive suplimentare, cum ar fi:

  1. Contribuția la lupta împotriva schimbărilor climatice, deoarece amprenta ecologică a risipei alimentare este mare, reprezentând aproximativ 16 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE.
  2. Contribuția la lupta împotriva foametei și a malnutriției prin redistribuirea alimentelor către cei care au nevoie de ele.
  3. Economisirea unei sume importante de bani pentru gospodării, fermieri și întreprinderi.

Informații suplimentare (în limba engleză): Food Waste

Prin adoptarea unor strategii care ar putea rezolva problemele menționate, țările UE pot reduce semnificativ atât risipa alimentară, cât și energia consumată per calorie, contribuind la durabilitatea mediului și reducând amprenta ecologică a consumului de alimente.